Go to ...

Observatorul Juridic

Sursa ta de informatii juridice

Mandatul ad-hoc: procedura de prevenire a insolventei


Mandatare Ad-hocMandatul ad-hoc este reglementat de Legea nr. 85 din iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Potrivit art. 5 al legii, „mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla”.

Procedura mandatului ad-hoc

Aceasta procedura a aparut pentru prima data in Franta ca o creatie de drept pretorian, fiind inclusa in legislatia franceza recent. Procedura este in mod evident necontencioasa, iar rolul instantei se reduce la a constata daca intr-adevar intreprinderea are „dificultati serioase” si daca mandatarul propus indeplineste conditiile legale enumerate in ghidul celor de la ActeFirma.ro. In conformitate cu prevederile art. 10, „prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii in insolventa, autorizati potrivit legii”.

Daca cele doua conditii sunt indeplinite, presedintele tribunalului va admite cererea si va desemna, prin incheiere irevocabila, mandatarul ad-hoc. Onorariul mandatarului ad-hoc se stabileste provizoriu de catre presedintele instantei si poate fi modificat, doar la cererea mandatarului, cu acordul debitorului. Procedura de schimbare a administratorului unei firme este total diferita.

In conformitate cu prevederile art. 13, mandatarul ad-hoc numit va avea ca obiectiv realizarea a unei intelegeri intre intreprindere si unul sau mai multi creditori ai sai, in vederea salvgardarii acesteia, pastrarii locurilor de munca si platii datoriilor. Legea precizeaza si mijloacele de care se poate folosi mandatarul pentru atingerea scopului sau. „Acesta va putea propune „remiteri, reesalonari sau reduceri partiale de datorii, continuarea sau incetarea unor contracte in curs, reduceri de personal, precum si orice alte masuri considerate a fi necesare”. Desi nu se poate vorbi despre o anumita limita sau ingradire a masurilor pe care un mandatar le poate propune, se impune ca acestea sa fie acceptate de catre debitor si creditorii sai. In caz contrar,  nu se va putea realiza intelegerea la care se refera textul de lege. Mandatarul ad-hoc trebuie sa intruneasca mai multe calitati, sa poata analiza situatia economico-financiara a intreprinderii, sa aiba aptitudini si cunostinte manageriale dar, mai ales, sa fie un foarte bun negociator. Tehnica negocierii cu debitorul si mai ales cu creditorii va fi determinanta in succesul sau insuccesul mandatarului. Nici perioada de timp care sta la dispozitia mandatarului nu este prea lunga. El trebuie sa realizeze intelegerea intr-un termen de 90 de zile de la desemnare. Legiuitorul a stabilit un termen destul de scurt considerand, ca pentru realizarea unei astfel de intelegeri nu este necesara o perioada lunga de timp.

De altfel, aceasta procedura nici nu poate fi folosita cu prea mare succes, pentru a stopa o eventuala declansare a procedurii de insolventa. Acest lucru se datoreaza faptului ca, spre deosebire de concordat si mai ales de procedura insolventei, nu se acorda nicio protectie legala debitorului. Actiunile impotriva sa nu pot fi stopate. De aceea se considera ca procedura mandatului ad-hoc este destinata unor intreprinderi viabile dar, care din cauza unor conditii economice neprielnice sunt intr-o dificultate financiara care intr-un viitor, mai mult sau mai  putin indepartat, le-ar putea duce la o adevarata stare de insolventa. Pentru ca mandatarul ad-hoc sa aiba succes, negocierile vor trebui sa fie purtate cu potentiali creditori financiari sau comerciali cu care relatiile debitorului au fost foarte bune un timp indelungat, creandu-se astfel o stare de incredere reciproca. Astfel de potentiali creditori ar putea intelege necesitatea restructurarii datoriilor si un argument important ar fi continuarea relatiilor traditionale benefice pentru ambele parti.

Mandatul ad-hoc inceteaza, conform art. 15 de lege, prin:

„1) a) prin denuntarea unilaterala a mandatului de catre debitor sau de catre mandatarul ad-hoc; b) prin incheierea intelegerii prevazute la art. 13 alin. (2);  c) daca, in termenul prevazut la art. 13 alin. (2), mandatarul nu a reusit sa intermedieze incheierea unei intelegeri intre debitor si creditorii sai. (2) La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc, presedintele tribunalului va constata incetarea mandatului ad-hoc, prin incheiere definitiva”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *